Ce vei înțelege
- Calculează mărirea totală.
- Deosebește mărirea de rezoluție.
- Descrie limitele unei observații microscopice.
Înainte să începi: Noțiuni introductive despre organisme și mediul lor de viață.
Microscopul optic permite observarea unor structuri prea mici pentru ochiul liber folosind lumină și lentile. Mărirea face imaginea mai mare; rezoluția descrie capacitatea de a distinge două detalii apropiate. O imagine mărită, dar neclară, nu oferă automat informații suplimentare.
Cum găsești preparatul
La un microscop școlar, începe cu obiectivul de putere mică. Câmpul observat este mai larg, iar găsirea zonei de interes este mai ușoară. Așază lama pe platină, centrează regiunea și reglează iluminarea. Urmează instrucțiunile instrumentului și indicațiile profesorului pentru focalizare.
După ce imaginea este clară, poți trece la un obiectiv mai puternic. Câmpul devine mai mic și distanța de lucru poate scădea. Nu forța obiectivul spre lamă. Reglajul fin este potrivit pentru ajustări mici; o mișcare amplă poate lovi preparatul.
Calculul măririi totale
Mărirea totală se obține înmulțind mărirea ocularului cu cea a obiectivului. Pentru un ocular de 10× și un obiectiv de 4×, rezultatul este 40×. Cu același ocular și un obiectiv de 40×, rezultatul este 400×.
Acest calcul nu spune cât de mare este celula. Pentru măsurarea dimensiunilor reale trebuie o scară calibrată sau dimensiunea cunoscută a câmpului. Nici o fotografie afișată pe ecran nu păstrează automat mărirea numerică inițială: dimensiunea ecranului schimbă dimensiunea imaginii afișate.
Exemplu rezolvat: ce poți concluziona
Imaginează-ți că observi epidermă de ceapă la 100× și apoi la 400×. La putere mică vezi multe celule și organizarea lor. La putere mare vezi mai puține celule, dar unele contururi pot fi mai ușor de urmărit. Este greșit să spui că celulele au crescut între observații; s-a schimbat sistemul optic.
Dacă o structură nu este vizibilă, pot exista mai multe explicații: contrast insuficient, focalizare nepotrivită, orientare nefavorabilă sau dimensiune sub limita instrumentului. Absența din imagine nu dovedește imediat absența din celulă.
Desenul de observație și o capcană
Desenează ceea ce distingi efectiv și notează preparatul și obiectivele folosite. Nu completa desenul cu toate organitele dintr-o schemă de manual. O schemă prezintă un model explicativ; un desen de observație păstrează informația instrumentului și limitele ei.
Nu confunda mărirea digitală a fotografiei cu rezoluția optică. Extinderea pixelilor poate face conturul mai mare fără să dezvăluie un nou detaliu. Pentru structură celulară, continuă cu celula vegetală și animală.
Întrebări frecvente
De ce încep cu obiectivul mic?
Câmpul mai larg ajută la găsirea și centrarea preparatului. După centrare, schimbarea obiectivului păstrează mai ușor regiunea de interes.
Pot vedea orice organit la microscopul școlar?
Nu. Dimensiunea, contrastul și pregătirea probei limitează observația. Unele structuri necesită alte tehnici sau instrumente.
O imagine mai luminoasă este întotdeauna mai bună?
Nu. Iluminarea excesivă poate reduce contrastul perceput. Scopul este o imagine în care detaliile relevante se disting, nu luminozitatea maximă.
